Să dea Domnul să vă rugaţi bine, astfel încât să fiţi şi auziţi. Totul constă nu în cuvinte şi în metanii, ci în ridicarea minţii şi a inimii către Dumnezeu. Puteţi spune toate cele pe care mi le-aţi scris şi puteţi face toate metaniile menţionate, iar de Dumnezeu să nu vă amintiţi deloc sau cumva cu gândul împrăştiat şi cu mintea rătăcită. Şi, prin urmare, să împliniţi pravila de rugăciune fără să vă rugaţi...Să vă izbăvească Domnul!
Cu frică şi cu cutremur trebuie săvârşit lucrul lui Dumnezeu, aceasta să o ţineţi minte. Prin toate mijloacele să vă străduiţi ca, unde este cuvântul, acolo să fie şi mintea, sau precum spune Sf. Ioan Scărarul, să închideţi mintea în cuvintele rugăciunii. Aşezându-vă la rugăciune, trebuie să vă înfăţişaţi cu atenţie înaintea lui Dumnezeu şi să nu vă depărtaţi de El.
Îngrijiţi-vă ca, în timp ce vă rugaţi, rugăciunea să vină din inimă. Rugăciunea este, propriu-zis, suspinul inimii către Dumnezeu: dacă acesta nu există, nici rugăciunea nu există...
Sf. Teofan Zăvorâtul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu